vineri, 11 februarie 2011

Un inceput...

Si uite ca am si eu blog. De ce? De ce nu? Pe asta m-am bazat cand am zis ca vreau sa scriu ceva. Se spune ca trebuie sa-ti legi numele de ceva si nu spun ca asta va fi oportunitatea mea. Cand o sa vreau sa scriu ceva, o sa o fac. Poate ca-i bine sa spui ce vrei sa exprimi si nu sa scrii fiindca printr-un monitor nu-ti poti exprima toate trairile. Adevarat. Dar, cred ca multi dintre cei care au un blog au ales sa-l aiba deoarece au gasit in el o provocare. Si asta nu-i ca orice fel de provocare. Si orice provocare care nu-i o provocare obisnuita e o provocare. Si despre ce tot vorbesc? Despre reusita cuiva de a spune ce vrea sa spuna scriind.Cand scrii pe un blog o faci de unul singur, pe un scaun, in fata unui monitor. Imaginati-va ca faceti acelasi lucru vorbind. "A luat-o razna saracu`. Vorbeste singur." Despre asta vorbesc. Traim intr-o lume in care daca nu gresesti in acelasi fel in care o fac altii (numiti si majoritate), faci o greseala. Ma gandeam de multe ori dupa ce considerente numim pe cineva "ciudat(a)". Cea mai des intalnita greseala e diferentierea cuiva de altcineva doar fiindca e diferit. Daca am fi capabili sa tinem seama de foarte multe variabile poate ca am reusi sa ajungem la formula "omului perfect". Dar nu suntem. Si ce facem noi atunci cand nu suntem capabili sa reusim ceva? Renuntam. Traiesc cu impresia ca citind asta si tu te-ai gandit ca e imposibil sa gasesti acea formula. De ce sa fie imposibil? Fiindca traim in speranta. E pacat insa ca traim intr-o speranta orbeasca si nu suntem capabili sa ne auto-evaluam cunostintele. Din primul rand si pana aici am tot spus lucruri pe care nu le putem face si totusi nu simt nevoia sa ma opresc. Dar nevoia asta e din cauza faptului ca nu pot sa nu remarc ca traim intr-o lume pe care credem ca o cunoastem dar care ne cunoaste mai bine. Ne trebuie un impuls ca sa ajungem din urma ceea ce se vrea descoperit. Suntem prea multi sa putem fi impinsi toti de la spate. Daca s-ar intampla probabil ca nu ar mai exista oameni inteligenti, oameni saraci sau oameni bogati. Am fi cu totii egali. Sunt sigur ca intamplandu-se asta am avea de castigat si pierdut ceva. Conteaza cat de mult din fiecare. Si se pare ca totul se raporteaza la un ceva pe care il consideram important cu totii: importanta. Doar pentru asta traim, constient sau nu. Oricine spune in momentul asta ca nu-si doreste sa fie important o face fiindca doreste sa fie diferit. A fi diferit inseamna a fi important. Multi dintre noi suferim ca nu putem avea succes cu adevarat in ceva. Pentru a avea succes trebuie sa incepi. Eu am inceput.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu