marți, 9 august 2011

Revin.

Trebuie citite si postarile "Un gand..." si "Acelasi gand" inainte de aceasta.


A: Nu esti suficient de insistent.
V: Iar incepe... Ai dreptate, nu te-am mai auzit de ceva timp.
A: Nu-i vina mea.
V: De fapt, ma bucuram ca nu te-am mai auzit de ceva timp.
A: In orice caz, trebuie sa lupti mai mult pentru ceea ce vrei sa obtii.
V: Traim timpuri pasnice.
A: Nu lupta de aia.
V: Lupta e... lupta. Nu e de aia sau de aialalta.
A: Ba da... ma refer la faptul ca trebuie sa te agiti mai mult.
V: Imi bate inima prea tare daca ma agit.
A: Si mai conteaza asta daca obtii ce vrei?
V: Conteaza. Vrei sa mor?
A: Ma intrebi daca vreau sa mor?
V: Nu, vorbeam de mine.
A: Suntem una si aceeasi persoana. Am mai avut discutia asta.
V: Si-ai pierdut-o?
A: Ce sa pierd?
V: Discutia... ziceai c-ai mai avut. Nu o mai ai?
A: Ba da, chiar acum, dar nu la asta ma refeream.
V: Asta ai spus.
A: Da, dar nu asta am vrut sa para.
V: Mar.
A: Ce... fructe?
V: Da. Imi place mai mult marul.
A: Si ce? Ce treaba are asta acum?
V: Ziceai ca nu ai vrut sa para. Eu nu am vrut sa mar.
A: Faci intentionat?
V: Sa mar? Nu... se intampla.
A: Nici macar nu suna romaneste.
V: Nici asta, dar eu nu dau vina pe tine ca n-ai diacritice.
A: Pe cine?
V: Pe cine, ce?
A: Pe cine sa critice?
V: Asta era rolul meu. Eu pun intrebarile prostesti aici.
A: Suntem unul si acelasi... de cate ori sa-ti repet?
V: Am inteles... nu-s insistent, nu o sa fiu insistent. Care-i problema?
A: Hop... uite-l pe asta cu pistol.
M: Cum sa nu fii insistent? E frumos asa?
V: Cu mine vorbeste?
A: Cu noi... suntem in aceeasi oala.
V: Asa zicea si morcovul catre cartof.
A: Nici nu o sa te intreb ce-ai vrut sa zici.
V: Nici n-are rost, doar ma auzi...
M: Eu sunt inca aici. Lasati prostiile.
V: Eu n-am asa ceva. Ai una de imprumut?
M: Ce sa am de imprumut? Nu-ti dau pistolul.
A: O sa te obisnuiesti cu el. In fine... ce-i cu tine?
M: Un pistol.
A: Nu... adica, ce vrei de la noi?
M: Un pistol nou?
A: Nu, nu... adica, de ce ai venit aici?
M: Fiindca trebuie sa va spun ca nu-i bine sa renuntati. Cum adica sa nu fii insistent? Daca trebuie, trebuie.
A: Care-i diferenta dintre tine si ala pe cal?
M: Eu n-am cal.
A: Bine, vad... dar ma refer la scopul tau. Cu ce-i diferit de scopul aluia pe cal?
M: Nimic... doar ca aluia i-a murit calul.
V: Saracul... nici n-am apucat sa facem cunostinta.
A: Credeam c-ai disparut.
V: Tu ai disparut?
A: Nu, de ce?
V: Acum cine nu tine minte ca suntem acelasi gand?
A: Sa revenim... care-i treaba cu pistolul?
M: Eu, dar eu nu-s o treaba. Sunt un gand.
A: In curand nu o sa mai pot face fata. De ce ai pistol?
M: Sa par mai serios si mai inspaimantator.
A: Aha... de ce?
M: Fiindca trebuie sa spun lucruri importante pe care nu le crede nimeni.
V: Ai impuscat vreodata pe cineva?
M: Nu... e cu gloante oarbe.
V: Saracele...
M: Cine?
V: Gloantele... s-au nascut asa?
M: Cum "asa" ? Si... cine?
V: Fara vedere... gloantele.
M: Nu. De fapt, gloante oarbe inseamna gloante inexistente.
A: Asta-i chiar mai grav decat a fi orb.
V: Si atunci cu ce tragi?
M: De ce sa trag?
V: De ce ai pistol?
M: Am mai raspuns la intrebarea asta.
A: Doar sa pari mai dur?
V: Pere...
A: Ce pere?
V: Pere, nu pari. O para, doua pere.
A: Ai mai spus gluma asta.
V: Deci tu ai mai facut greseala asta.
Z: Ai vazut vreodata vreo fata cu acea "I`m untouchable face" cu toate ca nimeni nu incearca sa o atinga?
V: Ce-a fost asta?
M: A plecat.
V: Tocmai de asta am pus intrebarea la trecut.
A: Un zburator...
V: Eu n-am vazut aripi.
A: Nu zburator de ala. El doar vine si pleaca. Oamenii au ganduri din astea tot timpul.
V: De ce il mai au daca oricum pleaca?
A: E involuntar. Apare fara vointa... pe cand noi...
V: Noi suntem voluntari. Nu suntem platiti ca sa aparem pe blog.
A: Mai bine plecam.
V: Cum?
A: Cum am si venit. Disparem pur si simplu.
V: Ca un fel de zburatori?
A: Toate gandurile sunt asa.
V: Nu vreau sa plec.
A: Trebuie. Suntem prea lungi.
C: 19, 20, 21...
A: Ce faci?
C: Numar randuri.
A: Cum faci asta?
C: Nu eu... o face omul pentru mine.
A: Si de ce te-ai oprit?
C: M-ai intrerupt tu.
V: E doar o scuza... s-a plictisit.
C: Da, ai dreptate. Suntem in aceeasi minte. Nici nu stiu de ce mai incerc sa va mint...
A: Trebuie sa spun ceva inaintea lui V. Sigur o sa puna o intrebare prosteasca.
C: Plecati.
A: Pa.

3 comentarii: