Iar incep.
A: Se intampla sa nu te tii de cuvant. E urat.
V: De asta nu ma tin de el... e urat.
A: Nu. E urat sa nu te tii de cuvant, e nepoliticos. E bine sa fii de incredere.
V: Sunt V si nu am maini.
A: Nu am inteles nimic.
V: Sunt V. Nu vreau sa fiu nici "de incredere" nici altcineva.
A: Si cu mainile ce-i?
V: Cu ce-ai vrea sa ma tin de cuvant?
A: Nu ma. A te tine de cuvant inseamna a face ce ai promis.
V: Si daca promit ca nu o sa ma tin niciodata de o promisiune, de care promisiune trebuie sa ma tin?
A: N-ai maini.
V: Ha ha... stiam eu ca replica asta merge oricand.
A: Nu are picioare.
V: Ce? Si asta merge oricand?
A: Da V. Si aia fara maini si asta fara picioare merg oricand.
V: In carje n-are cum sa fie fiindca n-are maini.
A: Hai s-o lasam balta.
V: Cand te-am intalnit prima data imi erai mai simpatic.
A: Adica?
V: Adica acum te-ai facut mai rau.
A: De ce zici asta?
V: Cum sa o lasam in balta? Vrei sa raceasca?
A: Nu lasam nimic in nicio balta. Era doar o expresie. Atata vorba pentru nimic.
V: Adica eu muncesc pentru el?
A: Ce muncesti tu si pentru cine?
V: Pentru nimic asta.
A: Ioi... si aia-i expresie.
V: Da` ce expresiv esti tu mai ardelene.
A: Nu ard lemnele ca-i vara. Si nici lenea fiindca-i infinita.
V: Iar schimbi rolurile?
A: Nu, dar in orice caz, trebuie sa schimb subiectul.
V: Si ce primesti in schimb?
A: Liniste.
V: Ok, ok, tac.
A: Nu. Asta primesc in schimb: liniste.
V: Cum vine asta?
A: La fel cum se si duce, aparent. Cel putin asa-i cu tine prin preajma.
V: Acum eu nu mai inteleg nimic.
A: Da, are dubla personalitate, de aia nu-l intelegi.
V: Si ziceai ca schimbi subiectul pe liniste?
A: Da, dar vad ca nu esti de acord.
V: Ba cum sa nu? Doar ca vreau si eu unul.
A: Unul?
V: Da, un subiect.
A: De discutie?
V: Daca numai din alea mai ai...
A: Ok, deschidem un subiect nou.
V: Hai ma A... pe alea deschise nu le pot schimba.
A: De fapt, daca un subiect nu-i deschis, nu-l poti schimba.
V: Nu stiu... tu esti ala ce se pricepe la afaceri.
A: De fapt, niciunul din noi nu se pricepe prea bine la afaceri.
V: Spune-i asta omului.
A: Tocmai am facut-o.
V: I-ai soptit? Voiam sa vad si eu ce fata face cand ii spui.
A: Suntem gandurile lui. Sa vezi ce fata facem noi daca incepe sa se gandeasca la un monstru care-i mananca pe A si V.
V: Nu-i da idei gratis. Schimba-le cu ceva. Parca ziceai ca esti priceput la afaceri.
A: Nu... tu ziceai asta.
V: Unde bati?
A: ... si unde crapa.
V: Asta-i sotia crapului?
A: Iti mai spun odata: nu-i vina mea ca nu am diacritice.
V: Era sotia crapului cu diacritice? Astea-s un fel de implanturi pentru pesti sau ce?
A: Deja gandesti murdar.
V: Ai mai vazut tu un gand gandind?
A: Nu asta facem?
V: Nu. E suficient sa existam.
A: Mi-e somn.
V: Se da la crapa cu diacritice?
A: Cine?
V: Somnul.
A: Hai ca exagerezi.
V: Am spus doar "somnul". Exagerezi daca zici ca exagerez.
A: Am plecat.
